|
Concretiunile sferoidale sau bolovanii uriasi din piatra de langa Feleac se mai numesc si ouale de Feleac. Un geolog roman le-a dat
denumirea de trovanti. Astfel de concretiuni, trovanti, se mai gasesc si in alte locuri din tara, de ex. langa Costesti in judetul Valcea,
sau pe teritoriul satului Casolt din judetul Sibiu.
Formarea acestor concretiuni este rezultatul proceselor de difuzie si precipitare. Formarea lor se datoreaza diagenizarii sedimentelor in
conditii de presiune diferita fata de stratele din jur, realizandu-se cimentarea. Aceste forme raman in urma eroziunii si transportului
sedimentelor din jur, ele neputand fi erodate in acelasi ritm.
Fazele minerale disperse se concentreaza in jurul unor centre, de ex. fragmente de scoici. Concretiunile cresc spontan din centru catre
periferie, formand sfere simple sau unite, sau alte forme plastice, ce se aseamana cu sculpturile lui Constantin Brancusi. In liantul
concretiunilor pot fi prinse si alte roci, de dimensiuni mai mari si de alta origine decat a trovantilor.
Geocutia Ouale de Feleac
Comentariu primit de la Maria Victor: Cel mai accesibil loc ramane cel de la Costesti.
Trovanti de dimensiuni mai mici pot fi gasite in majoritatea gresiilor carbonatice din zona Carpatilor de Intorsura, pe linia formatiunilor numite
"flysh" (fost tarm de mare in vremuri... geologice), ex. in Muntii Buzaului, dar si in cariera de nisip de la Hasdat, judetul Hunedoara
si una in Calarasi, aproape de malul Dunarii, si chiar si in nivele nisipoase-argiloase din Muntii Meses.
|
