Geocaching in Romania - ultimele geocutii:
Piramidele din valea Stancioiului
Piramidele de pamant din valea Stancioiului reprezinta o rezervatie geologica spectaculoasa, situata in apropierea orasului Ramnicu Valcea, pe valea paraului Stancioi. Apa rezultata de pe urma ploilor si a topirii zapezilor a creat adevarate piramide de pamant, niste turnuri de 80 m inaltime, precum si zone cu adancituri de peste 10 m in versantul vaii.
Schitul Iezer
Schitul Iezer, una dintre cele mai izolate sihastrii din nordul Olteniei, se afla la o distanta de 5 kilometri nord de satul Cheia, judetul Valcea. Asezamantul monahal de la Iezer sta in stransa legatura cu viata Sfantului Antonie de la Iezeru Valcea, care a sihastrit pe aceste meleaguri, intr-o pestera ascunsa.
Cheile Cheia
Cheile Cheia, situate in Parcul National Buila-Vanturarita, Muntii Capatinii, sunt unele dintre cele mai inguste si salbatice sectoare de chei din tara. Se poate ajunge cu masina atat la intrarea, cat si la iesirea Cheilor Cheii. Din Ramnicu Valcea se merge spre Olanesti, apoi spre satul Cheia. Din satul Cheia se merge 23 de km pe un drum forestier care urca pe munte in serpentine, trece printr-un tunel, apoi coboara pana la Cabana Cheia, care se afla langa intrarea raului Cheia in Cheile Cheii. Inainte de a ajunge la cabana drumul trece prin rau.
Manastirea Stanisoara
Manastirea Stanisoara, numita pana in secolul al 18. Nucet, este
situata la poalele masivului Cozia, pe versantul sudic, pe
teritoriul localitatii Calimanesti, in judetul Valcea. Numele manastirii Stanisoara vine de la stanele de oi ce existau in partea locului. Accesul se face prin valea Pausa - Stanisoara, pe directia nord, plecand din halta CFR Pausa-Caciulata, la aproximativ 6 km, sau din statia CFR Turnu, pe directia est, la aprox. 4 km. In drumul lor spre Cabana Cozia, turistii trec prin curtea Manastirii Stanisoara.
Poarta de Piatra
Poarta de Piatra este un imens portal deschis in stanca, situat pe muchia ingusta ce se desprinde spre vest din Varful Portii de Piatra. Poarta de Piatra este una dintre cele opt porti cunoscute pana in prezent in masivul Cozia. Dimensiunile portalului sunt impresionante, aproape 9 m inaltime si 7 m latime. Grosimea pachetului de roci care inchide arcada atinge 7 m.
Varful Cozia
Varful Cozia sau Ciuha Mare este cea mai mare inaltime a masivului Cozia. De langa cabana Cozia se urca direct, pe langa cantonul silvic, lasand in dreapta drumul forestier ce coboara spre Calimanesti.
Manastirea Turnu
Inceputul asezarii manastirii il fac calugarii sihastrii de la manastirea Cozia care se retrageau in acest loc pentru o viata duhovniceasca mai aspra, din sec. 16. Cele dintai chilii au fost sapate in stanca, doua dintre ele ramanand pana astazi. In anul 1676 Varlaam Mitropolitul Tarii Romanesti zideste biserica si chilii, ajutat de Iane Lipscanu. Numele de Turnu il are manastirea de la turnul de observatie, care a existat in timpuri stravechi pe muntele din fata manastirii.
Cheile Tisitei
Cheile Tișiței este o rezervatie de tip mixt (hidrogeomorfologic, forestier, floristic, faunistic si de peisaj). Aria protejata Tisita este situata in bazinl hidrografic al Tisitei, avand limitele pe cumpenele de ape care separa bazinul de Putna si Naruja. Limitele se inscriu pe varfurile Tisaru Mare, Tisaru Mic, Dealul Crucilor, Culmea Lespezi, Varful Titilelor, Groapa Adanca, Groapa Larga, Varful Cristianu Mare, Varful Coza, Varful Gurguiata, Varful Porcului. Cea mai apropiata localitate este Lepsa.
Cascada Putnei
Cascada Putnei (Saritoarea Putnei) a fost declarata Monument al Naturii in anul 1973, cand au fost realizate primele amenajari pentru vizitare. In prezent Cascada Putnei este inclusa in Parcul Natural Putna Vrancea, ca zona de management durabil.
Histria
Histria, cel mai vechi oras de pe teritoriul actualei Romanii, a fost fondata de colonistii greci veniti din Milet la jumatatea seculului al VII-lea a.Chr si a fost parasit de ultimii lui locuitori in a doua jumatate a secolului al VII-lea p.Chr. In decursul celor peste 1300 de ani de locuire neintrerupta, orasul a fost aparat de cinci ziduri de incinta succesive, corespunzand marilor etape istorice traversate de-a lungul existentei sale (perioadele arhaica, clasica, elenistica, romana timpurie si romana tarzie).
|
|
|
